Am observat ca multor oameni le este teama de despartire si fac tot posibilul sa evite sa ajunga acolo. Unii chiar ajung sa se tradeze pe ei insisi, sa-si renege darurile si sferele de interes doar pentru a se simti “acceptati” de catre celalalt sau din teama de a nu-l “pierde” pe celalalt.
Uneori, nevoia de a te simti acceptat poate fi atat de mare, incat inconstient alegi sa te tradezi, ajungand sa faci lucruri cu care sufletelul tau nu e de acord, iar apoi te miri ca suferi. De aici provine si teama de despartire, intrucat in subconstient o asociem cu esecul, cu neacceptarea.
Pana la urma despartirea este o mica moarte…Si cum frica de moarte este bine implementata, ajungem sa ne temem si de despartire.
Dar faptul ca tot schimbi partenerii nu inseamna ca te si desparti cu adevarat de ei sau de proiectiile pe care le faci asupra lor. Sunt oameni care nu se pot desparti de proiectiile si de asteptarile lor si atunci se despart de cei asupra carora au proiectat. Am mai scris despre asta aici.
Ce pot sa-ti spun e ca in toti anii de cand sunt intr-o relatie de cuplu, am “murit” de multe ori si din fericire s-a intamplat pe rand. Fiecare a murit cate putin, a mai renuntat la cine credea ca este…altfel relatia nu ar fi “supravietuit”.
Viata are nevoie de moarte pentru a se reimprospata in continuu.
As spune ca fiecare partener e dator sa moara cate putin intr-o relatie, sa invete sa renunte la masti si la iluziile cu care s-a identificat si sa aiba incredere ca cel de langa el ii asigura spatiul necesar sa faca asta.
In realitate zilnic ne despartim…de cel drag, de cei dragi si de noi insine. In fiecare seara ma despart de corpul meu cand intru in somn…In fiecare dimineata ma reintalnesc cu mine, niciodata aceeasi.
Niciodata nu esti acelasi daca iti deschizi bine ochii si intr-adevar faci ceva pentru asta. Si nici partenerul de langa tine nu e acelasi om pe care mintea ta l-a etichetat, atunci cand ii dai voie sa fie asa cum simte el sa fie.
Din acest punct de vedere, teama de despartire, de a ramane singur pare mai mult decat inutila.
Daca te desparti de cel care ai fost, iar partenerul tau nu procedeaza la fel, atunci despartirea se intampla de la sine, in momentul in care niciunul nu se mai regaseste deloc in cel din fata lui. Si e normal sa fie asa…
Cand intelegi ca moartea nu e o tragedie, nu mai faci o tragedie din despartire, caci i-ai mai patruns din sens. Daca ti-e teama de despartire, e doar un semn ca ti-e teama sa traiesti viata liber, la adevaratul ei potential.
Fiecare despartire e o mica moarte, fiecare moarte e o despartire…de cine ai fost.
Daca omida nu s-ar desparti de crisalida, nu s-ar putea bucura de experienta de a fi fluture…
Cu drag,
p.s. Pentru mai multe pe tema relatiilor, te invit sa-ti descarci brosura gratuita “Ponturi pentru relatii sanatoase” pe care am pregatit-o pentru tine prin simpla abonare la newsletter.
